Deşeurile nevăzute rezultate în urma producţiei unui smartphone şi a unui laptop cântăresc 86, respectiv 1200 de kilograme
Două miliarde de tone de gunoi produce omenirea anual, acestea fiind doar deşeurile care sunt vizibile. Dacă ne propunem să respectăm cât mai strict îndemnul zero deşeuri, ar trebui să nu ne uităm doar în coşul de gunoi, ci şi în buzunarul în care ne ţinem smartphone-ul.
Mare parte din cantitatea globală de deşeuri este rezultată în urma procesului de fabricare a dispozitivelor electronice pe care le cumpărăm. Extracţia resurselor, energia consumată în procesul de producţie, transportul sunt activităţi generatoare de poluare şi reziduuri.
Producţia globală de electronice creşte vertiginos, acesta fiind domeniul industrial unde se generează cea mai mare parte a gunoiului invizibil. Poluarea şi deşeurile rezultate în urma tuturor activităţilor conexe din lanţul de producţie şi distribuţie sunt invizibile deoarece au loc cu mult înainte ca produsele să ajungă la consumator.
Industria producătoare de gadgeturi este legată de emiterea în atmosferă a unor gaze toxice periculoase, iar cantităţile imense de apă folosite în cadrul procesului extractiv al metalelor necesare producţiei nu fac decât să amplifice o criză deja existentă în unele zone aride. Majoritatea efectelor tuturor acestor procese sunt greu de observat şi de aceea sunt greu de cuantificat de consumator.
Gadgeturile au în componenţă metale rare care sunt extrase şi prelucrate în diverse colţuri ale lumii, înainte de a fi asamblate în alte locuri. Un smartphone clasic, de pildă, poate avea piese care conţin 62 de metale diferite. Micile componente ale unui smartphone conţin, printre altele, aur, argint şi paladiu.
Conform unui studiu al asociaţiei suedeze pentru protecţia mediului Avfall Sverige, deşeurile nevăzute rezultate în urma producţiei unui smartphone standard şi a unui laptop de trei kilograme cântăresc 86, respectiv 1200 de kilograme.
Activităţile de producţie a telefoanelor inteligente şi a laptopurilor sunt, de departe, cele care produc cele mai multe reziduuri, conform specialiştilor suedezi citaţi. În ferme, producerea unui kilogram de carne de vită lasă în urmă patru kilograme de gunoi, iar producţia unei perechi de pantaloni din bumbac are ca efect 25 de kilograme de deşeuri.
Metalele rare folosite la asamblarea gadgeturilor vin, în principal, din Asia, Africa și Australia. Acestea trebuie mai întâi să fie extrase. În timpul procesului minier, precum şi în cadrul celui de transport şi prelucrare se produce foarte mult praf care conţine gaze toxice care ajunge în atmosferă şi în pânza freatică. Fără un control strict, acestea pot otrăvi apa subterană, având şi o influenţă nefastă asupra florei şi faunei.
Asamblarea electronicelor generează, de asemenea, mari cantităţi de deşeuri, multe dintre acestea fiind toxice. Gazele folosite în timpul producerii componentelor electronice, precum gazele fluorizante folosite la monitoare, sunt mult mai toxice decât monoxidul de carbon.
Cele mai multe aparate electronice se produc în China, Hong Kong, SUA şi în state din Asia de Sud-Est. Urmărirea deşeurilor invizibile este grea, pentru că există lungi lanţuri de producţie şi distribuţie. Compania Apple a publicat o listă cu cei mai importanţi 200 de furnizori ai săi, aflaţi în 27 de state.
În cea mai mare parte, aceştia se află în locuri unde nu există registre publice în care să se urmărească deşeurile toxice invizibile. La nivel mondial, doar 17,4% din toate dispozitivele electronice care nu se mai folosesc sunt strânse şi reciclate.
via PresaMil
Etichetat cu: Deșeuri electrice și electronice, Deșeuri tehnologice, Reciclare laptop, Reciclare smartphone