Mai puțin de 1% din materialele vestimentare sunt reciclate în haine noi și doar 13% sunt reciclate în alte produse

Deșeurile sunt o parte incontestabilă a modelului de afaceri de modă rapidă: industria umple rafturile de îmbrăcăminte cu viteză fulgerătoare, creând și valorificând noile “tendințe” care trebuie purtate și aruncate la scară masivă.

Producția de îmbrăcăminte și încălțăminte este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – mai mult decât „toate zborurile internaționale și transportul maritim”, potrivit unui raport al Parlamentului European publicat în 2020.

„Amprenta de carbon a industriei modei este exorbitantă, mai ales că este globală”, a spus Chetna Prajapati, cercetător în domeniul textilelor la Universitatea Loughborough din Anglia.

Gigantul spaniol Inditex, proprietarul mărcii Zara, a pompat 120.992 tone de CO2 echivalent în atmosferă în 2020 – un an marcat de blocaje legate de pandemia Covid – și 350.101 tone în 2019. Grupul H&M a emis 72.580 tone de echivalent CO2 în 2020 – cu 18% mai mult decât în ​​2019.

De asemenea, industria creează cantități uriașe de deșeuri: în UE, consumatorul mediu aruncă aproximativ 11 kilograme de textile în fiecare an, conform datelor Agenției Europene de Mediu.

Reciclare sub 1%

La nivel global, mai puțin de 1% din materialele vestimentare sunt reciclate în haine noi și doar 13% sunt reciclate în alte produse, notează Politico.

În UE, cea mai mare parte a textilelor colectate este exportată către țări fără o infrastructură adecvată de colectare, ceea ce înseamnă că o mare parte din acestea ajung să fie depozitate sau incinerate.

Ca răspuns la presiunea crescândă de a-și reduce amprenta de carbon, o serie de mărci mari au lansat noi promisiuni pentru a-și ecologiza afacerea și a-și crește cota de conținut reciclat.

Inditex, cea mai mare companie de modă rapidă din lume, s-a angajat să utilizeze numai bumbac durabil, organic sau reciclat până în 2023 și numai poliester reciclat până în 2025.

Retailerul Primark s-a angajat anul trecut să dubleze numărul de produse realizate din materiale reciclate la 40 de milioane. De asemenea, a lansat o schemă de reciclare în magazin, în care toate hainele donate „sunt refolosite, reciclate sau refăcute, fără ca nimic să ajungă la gropile de gunoi”.

Downcycling

Majoritatea materialelor textile sunt reciclate folosind un proces cunoscut sub numele de reciclare mecanică, care rupe țesătura și creează „o amalgamare a tuturor firelor și proprietăților diferite care sunt necunoscute”, a spus Chetna Prajapati.

Acestea nu pot fi utilizate pentru haine noi, deoarece fibrele rezultate sunt mai scurte și astfel se produc țesături de calitate inferioară, care pot fi utilizate numai pentru articole precum pături de urgență sau izolație – un proces cunoscut sub numele de downcycling.

Pentru a fi transformate în haine de aceeași calitate, textilele vechi trebuie reciclate chimic într-un proces care restabilește rezistența fibrelor.

Tehnologia este utilizată la scară mică cu țesături dintr-o singură fibră, dar va dura cel puțin cinci ani pentru a deveni industrială și devine mai complexă cu amestecuri de fibre naturale și sintetice.

Biroul European de Mediu a solicitat Bruxellesului să includă textilele în Directiva sa de proiectare ecologică pentru a împiedica „accesul produselor nesustenabile, toxice și poluante pe piața europeană”.

Dar este o strategie limitată: 80% din articolele de îmbrăcăminte care circulă în UE sunt importate.

via National.ro

Etichetat cu: Textile