Manual pentru obținerea compostului în gospodării


publicat acum 4 zile

Care sunt pașii care trebuie respectați în procesul preparării compostului și ce materiale pot fi utilizate, puteți afla din „Manualul pentru obținerea compostului în gospodării”, realizat de specialiștii SC BRAI CATA SRL

Un sistem eficient de reducere şi reciclare a deşeurilor menajere organice

Ce este compostul?

Compostul, ca rezultat final al procesului de compostare, este un material stabil şi igienic, similar cu humusul din pădure, care poate fi folosit ca şi îngrăşământ natural, evitând astfel necesitatea utilizării îngrăşămintelor chimice. El este adăugat pe sol pentru a-i îmbunătăți proprietățile acestuia din urmă. Adăugarea de compost pe sol este considerată ca fiind un mod natural de a-i creşte fertilitatea şi de a-i reface calitatea. Compostarea poate avea loc în interiorul unei grămezi mari de deşeuri organice, dar în general este mai practic să folosiți o cutie de compost.

De ce avem nevoie pentru a obține compostul?

  • locație potrivită în grădină sau livadă. composter ECO
  • furcă, săpăligă sau orice altă unealtă pentru amestecare.
    apă.
  • resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea cafelei sau
    ceaiului, praf de la curățarea locuinței etc).
  • deşeuri vegetale din grădină (resturi toaletare, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi
    de flori etc).

Locația ideală ar fi un loc umbrit, uşor accesibil şi cu un drenaj bun, pentru că materialul din cutie trebuie să rămână cald, umed şi oxigenat. Este preferabil să plasați pubela direct pe sol şi nu pe ciment, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc). De asemenea, este recomandabil să puneți mai întâi pe sol căteva ramuri şi resturi de la toaletarea grădinii sau livezii.

Cum se obține compostul?

Mai întâi adunați grămadă resturi, precum resturi vegetale de la toaletarea grădinii, crengi rupte sau alte resturi vegetale, până când obțineți o grosime a stratului de resturi de 10 15 cm. Acesta este de fapt un strat de bază pentru restul deşeurilor din procesului de compostare. Tocați resturile cât de mult posibil pentru a accelera procesul. Puteți folosi şi acceleratori naturali ai compostării precum urzicile.

Pentru a activa procesul de compostare, astfel încât să înceapă cât mai repede, puteți adăuga compost finit, pamânt, gunoi de grajd sau câte puțin din fiecare. Odată ce „patul” format de resturi din grădină este terminat, puteți să începeți să adăugați deşeuri organice de bucătărie amestecate cu deşeuri din grădină Puneți un strat de crengi tocate, frunze uscate sau iarbă cosită în amestec cu resturile alimentare. Aerul va circula cu o mai mare uşurință prin interiorul pubelei. În interiorul pubelei temperatura poate ajunge la 60ºC.

Pentru a favoriza procesul şi a menține amestecul aerat, este convenabil să amestecați compostul din când în când (o dată sau de două ori pe săptămână). Este suficient să amestecați doar jumătatea superioară a amestecului de deşeuri. Este de asemenea necesar să adăugați apă în amestec atunci când observați că acest este uscat (umiditatea ar trebui să fie similară cu aceea a unui burete stors). Odată ce ați umplut pubela, puteți începe să colectați compost de pe fundul cutiei. Dacă nu este momentul potrivit pentru folosirea acelui compost, puteți să-l lăsați să se maturizeze lângă pubela, sub forma unei mici grămezi acoperită cu resturi de grădină.

Ce materiale pot fi utilizate?

Scopul pubelei este dublu. Pe de o parte, acela de a evita ca cea mai mare parte a deşeurilor să ajungă la depozitele de deşeuri sau să fie arse, iar pe de altă parte, de a obține îngrăşământ natural de înaltă calitate. Pentru aceste motive este important ca deşeurile pe care le punem în pubela să fie deşeuri organice selectate cu atenție, care să nu conțină elemente de plastic, conserve, baterii sau orice alt produs care ar putea contamina îngrăşământul pe care îl vom produce. În ceea ce priveşte hârtia, putem pune în pubela doar hârtia în care au fost împachetate alimente, hârtie care nu prezintă urme de cerneală. În pubela putem adăuga resturi alimentare, frunze, iarbă (dar nu prea multă pentru că este foarte bogată în azot), resturi de la prepararea cafelei, coji de ouă etc. Luați în considerare faptul că odată cu diversificarea materialelor care intră în compoziția amestecului (a se vedea tabelul de mai jos) va creşte şi calitatea compostului finit.

Compostarea este un proces biologic efectuat de către microorganisme care au nevoie de aer, apă şi hrană pentru a supraviețui. Astfel, trebuie să acordăm o atenție specială aerării şi aportului de apă în amestec.

Aerare: se realizează printr-o bună distribuție a materialelor. Composter ECO este proiectat să asigure un aport optim de aer pentru microorganismele care desfăşoară procesul. În orice caz este necesar să obțineți o bună structură a deşeurilor din pubela, prin amestecarea deşeurilor de bucătărie cu cele de grădină în mod proporțional. Pentru a afâna compostul este nevoie doar de un băț de lemn sau de o săpăligă mică cu ajutorul căreia se întoarce şi se amestecă conținutul din partea superioară a cutiei. Umiditate: ca procesul de compostare să aibă loc este absolut necesară umiditatea, iar dacă aceasta lipseşte sau este în exces, procesul va fi oprit.

Starea ideală este aceea în care materialul este umed dar nu ud, adică, atunci când este strâns în mână ar trebui ca umiditatea să se facă simtită dar să nu curgă apă atunci când strângeti pumnul. Dacă materialul din mână este fărâmicios în urma strângerii în pumn, atunci înseamnă că are nevoie de apă. Dacă, din contră, materialul are prea multă apă, puteti adăuga material uscat în cutie (rumeguş, frunze uscate…) şi să goliti/ monitorizati scurgerea cutiei.

Momentul în care compostul este gata depinde de materialele introduse în pubela şi grija dumneavoastră fată de procesul de compostare.

Compostul finit are următoarele proprietăti:

  • Miroase şi arată ca solul din pădure.
  • Material finit omogen, Culoare închisă (neagră sau brun închis)

Compostul finit se obtine când amestecul are miros de sol umed de pădure Gradul de maturitate necesar în cazul compostului va depinde şi de destinatia pe care dorim să o dăm acestui produs: în sol, presărat pe iarbă, în grădină, în livadă, element de îmbunătătire pentru sol etc. În grădini, compostul poate fi folosit proaspăt şi nu foarte maturizat, pentru că nu există contraindicatii şi puterea sa de îngrăşământ este chiar mai ridicată.

Materiale recomandate: deșeuri de bucătărie:

  • Resturi de fructe și legume (coji de cartof, varză, ceapă etc);
  • Pliculețe de ceai, frunze de ceai sau plante de la prepararea infuziilor;
  • Zaț de cafea;
  • Filtre de cafea din hârtie;
  • Prosoape și pungi din hârtie;
  • Cartoanele pentru ambalat ouă;
  • Coji de ouă;
  • Flori vechi.

Materiale recomandate: deșeuri de grădină:

  • Plante de înmulțire;
  • Iarbă tăiată, paie și fân;
  • Resturi de plante;
  • Resturi de la tunderea gardului viu;
  • Ramuri tăiate;
  • Buruieni;
  • Gunoi de grajd (de la ierbivore);
  • Frunze uscate;
  • Crenguțe;
  • Așchii de lemn și rumeguș.

Materiale nerecomandate!

  • Mâncare gătită şi pâine
  • Grăsimi, sosuri şi ulei
  • Resturi de carne şi peşte
  • Excremente de câine sau de pisică
  • Cherestea
  • Scutecele de unică folosintă
  • Praful de la aspirator
  • Cenuşa din sobă
  • Deşeuri anorganice, de plastic, sticla
  • Hârtie imprimată cu cerneală (ziare etc.), colorată sau lucioasă.

Soluții pentru probleme în realizarea compostului

Posibilele dificultăți care pot apărea în timpul procesului pot fi rezolvate conform indicațiilor din tabelul următor:

EfectCauzăSoluție
Temperatura nu creştePuțin materialAdăugați material şi acoperiți. Adăugați materiale bogate în azot, cum ar fi iarbă, fructe sau legume
Temperatura este prea marePrea mult materialMicşorați cantitatea în amestec şi aerați materialul prin intoarcere
Materialul este rece şi umedPrea multă apăÎntoarceți amestecul şi adăugați rumeguş şi ramuri mici uscate sau frunze uscate
Materialul este rece şi uscatLipsă de apăTurnați apă până se umezeşte
Mirosuri urâteLipsa aeruluiÎntoarceți şi amestecați compostul
Mirosuri urâteExces de apăAmestecați, adăugați crengi mici, paie, etc.
Miros de amoniacPrea multe materiale bogate în azot, precum fructele sau legumeleAmestecați cu materiale uscate, bogate în carbon, precum rumeguşul, bețişoare de lemn uscate …
Multe muşteExces de apăAcoperiți compostul cu hârtie şi introduceți în interiorul amestecului resturile alimentare de la suprafață, adăugați deşeuri de grădină sau paie
Mulți viermi albiEi sunt larve de muşteReduceți cantitatea de apă din amestec
Prezența rozătoarelorSunt atrase de unele deşeuriAmestecați bine materialul şi acoperiți l cu un strat de compost. Înconjurați cutia cu o plasă metalică.
Pânză albă la suprafața materialuluiAcestea sunt ciupercii Este un simptom bun!
Au apărut insecteCondiții de mediuNu este un motiv de îngrijorare

 

Utilizările compostului

Când compostul este matur, are aspect de sol negru şi un miros asemănător cu stratul superficial de sol dintr o pădure. Poate fi folosit direct sau sortat anterior folosirii pentru îndepărtarea bucaților mai mari din materia primă, bucați care pot persista (cum ar fi bucățile de crengi).

După terminarea procesului de compostare, produsul final este extras prin partea inferioară a cutiei de compost.

Putem folosi compostul în grădină, peluză sau pentru plantele de acasă, ca un ameliorator al solului, în pepiniere, pentru că plantele au nevoie de noi minerale şi substanțe nutritive. În grădină puteți folosi şi compost maturizat mai puțin. Compostul poate fi folosit ca îngrăşământ natural în grădina sau livada proprie

  • Cele mai frecvente greșeli de reciclare

    Suntem tot mai conștienți de faptul că trebuie să avem grijă de mediul inconjurător și cei mai mulți dintre noi…

    publicat acum 3 săptămâni
  • Risipa alimentară în România (studiu)

    Peste 80% dintre români aruncă mâncare, fructele, legumele şi pâinea sunt alimentele risipite în cea mai mare proporţie, iar principalii…

    publicat acum o lună
  • Capsule de cafea biodegradabile

    Julius Meinl lansează prima sa gamă de capsule 100% biodegradabile, cu o inovație în ceea ce privește corpul capsulei: biopolimer…

    publicat acum o lună
  • Românul aruncă la gunoi 129 kg de mâncare pe an

    Românii aruncă anual la gunoi, în medie, 129 de kilograme de mâncare (hrană gătită, fructe, legume, produse de panificaţie, lactate,…

    publicat acum 2 luni
  • Bănca pentru Alimente

    29 septembrie a fost declarată Ziua Mondială împotriva risipei alimentare de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite…

    publicat acum 2 luni

Vezi articolele recomandate sau află mai multe despre reciclarea următoarelor tipuri de deșeuri: hârtie, plastic, anvelope, baterii, becuri, biodegradabile, deșeuri din construcții, DEEE, deșeuri medicale, metale, deșeuri periculoase, sticlă, textile, ulei uzat

Adaugă un comentariu
(obligatoriu)

(obligatoriu)

(obligatoriu)