Noul Regulamental U.E. obligă țările membre să ajungă la un procent de colectare a bateriilor de 65% până în 2025

Publicat în Recomandari acum 3 ani

Bateriile sunt deșeuri cu valoare negativă. Costul reciclării este mult mai mare decât valoarea produselor secundare obținute. Și, totuși, trebuie subliniat că o baterie uzată, aruncată la întâmplare, împreună cu deșeurile menajere și ajunsă la groapa de gunoi, poate polua 1 metru cub de sol pe o perioada de până la 100 de ani (conform Institutului de Mediu Bruxelles).

Noul Regulamental U.E. privind bateriile și deșeurile de baterii obligă România, ca și celelalte țări membre ale Uniunii Europene, ca, până în 2025, să ajungă la un procent de colectare/reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori  de 65%.  Despre posibilitatea atingerii acestei ținte, părerile sunt împărțite. Reprezentanții Ministerului Economiei, prezenți in sedința Comisiei de Mediu din Senat, au subliniat că este o țintă „curajoasă“ pentru România.

Președintele Comisiei de Mediu, Aurel Oprinoiu, a cerut ca pâna la data de 3 martie să primească din partea Ministerului Economiei propuneri prin care să se optimizeze și să se încurajeze procesul de colectare și reciclare al bateriilor.

„Nu putem sta cu brațele încrucișate meditând la ideea că 65% este o țintă prea îndrăzneață. Bateriile aruncate la întâmplare reprezintă o mare amenințare pentru mediu. Lucrurile trebuie să se rezolve. Este nevoie de o voință politică pentru a impune o legislație care sa încurajeze reciclarea bateriilor, precum si de responsabilizarea tuturor celor implicați : cetățenii, UAT-urile, reciclatorii, etc. Cei mai mulți cetățeni nu au încă reflexul de a duce bateriile înapoi la magazin. Telefoanele mobile vechi sunt adesea păstrate inutil în sertare, aparatele electrocasnice mici sunt aruncate în coșul de gunoi, în timp ce pot avea o a doua viață, fie prin reciclare în cazul dispozitivelor care au ajuns la sfârșitul vieții, fie prin reutilizare pentru echipamentele care încă funcționează. Ideea este de a facilita și motiva colectarea bateriilor și de a informa permanent consumatorii(…)“, a subliniat Senatorul Aurel Oprinoiu.

O baterie uzată poluează 1m³ de pământ pentru 100 de ani

Pentru a înțelege mai bine natura periculoasă a degajărilor de plumb în natură, precum și importanța colectării și reciclării bateriilor uzate, trebuie cunoscut faptul că plumbul este un metal periculos și toxic; o baterie uzată poluează 1m³ de pământ, 100 de ani; fluxul de acid conținut în electrolitul bateriilor provoacă poluarea solului, a apelor subterane și de suprafață; utilizarea necontrolată a bateriilor uzate provoacă praf de plumb în aer;  absorbția plumbului în corpul uman provoacă boli, inclusiv, otrăvirea cu plumb.

 Jumătate din statele UE nu-și vor putea îndeplini obiectivele

În prezent, conform legislaţiei europene și naționale, rata minimă de colectare care trebuie atinsă de către producători este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani, însă, potrivit unui studiu al EPBA (European Portable Batteries Association), cel puțin jumătate din statele membre UE nu va putea să își îndeplinească obiectivele.

Experții europeni susțin că, pentru Europa, producția de baterii este un imperativ strategic atât pentru tranziția către energie curată cât și pentru competitivitatea sectorului auto.

În 2019, deputatul USR Cristina Prună a cerut, printr-o scrisoare deschisă, integrarea României în „Alianța Bateriilor”, o inițiativă menită să prevină dependența UE de principalii competitori din această industrie. Din păcate, în prezent, în România, singurele baterii care se produc sunt cele auto clasice.

„Alianța bateriilor” a fost lansată în 2017 cu scopul de a crea un lanț de producție competitiv având în centru baterii sustenabile. Conform unor previziuni, până în 2025, UE ar putea capta circa 250 de miliarde de euro din piața bateriilor.

Peste 50% din bateriile portabile introduse pe piața UE nu sunt colectate

Studiul de evaluare a Directivei publicat de Comisia Europeană în luna octombrie 2018, relevă faptul că obiectivul de colectare (rata de colectare de 45%) pentru bateriile portabile a fost în 2016 îndeplinită de 14 state membre (SM), dintre care o țară… cu o rată neobișnuit de mare înregistrată (Croația cu 100% !!!). Restul de 13 state membre nu au îndeplinit obiectivul sau nu au raportat. Consultanții subliniază faptul că o rată de colectare de 45%, care nu este totuși îndeplinită de toate statele membre, înseamnă că mai mult de jumătate din bateriile portabile introduse pe piață în UE nu sunt colectate. Totuși, se evidențiază țările Europene cu cea mai mare rată de colectare : Belgia, Luxemburg, Olanda, Germania

Datele despre cantitățile puse pe piață și cele colectate Eurostat.

 Trei ani fără date precise despre colectare/reciclare baterii în România

Conform legislaţiei europene și naționale, rata minimă de colectare care trebuie atinsă de către producători este de 45% din media cantităților puse pe piață în ultimii trei ani. De exemplu, pentru anul 2021, ținta de colecatre se raportează la cantitățile puse pe piață în 2019, 2020 și 2021.

În Raportul despre Starea mediului realizat anual  de ANPM, datele oficiale despre colectarea bateriilor nu au mai fost prezentate/actualizate, din 2017, când aveam o rată de colectare medie cu un coeficient de 20%.

Bateriile sunt deșeuri cu valoare negativă

Sistemul de reciclare în cazul bateriilor este caracterizat prin cele mai mici venituri raportate la cele mai mari costuri.

În România avem câțiva reciclatori pentru bateriile cu plumb și doar un singur reciclator pentru bateriile alkaline și Zn Carbon. Pentru alte chimii, de exemplu pentru Li Ion, nu există reciclatori în România. Pentru acestea organizațiile de profil din România are contracte cu reciclatori din Germania, Franța și Elveția.

Ce se întâmplă cu bateriile după colectare?

Bateriile uzate sunt depozitate inițial la colector, apoi la reciclator.

Citește mai departe pe Cotidianul.ro

Etichetat cu: ,

Adaugă un comentariu
(obligatoriu)

(obligatoriu)

(obligatoriu)