ADI ECO Sibiu, despre folosirea, în mod inteligent, a frunzelor uscate

Publicat în Recomandari acum 2 ani

imgAsociația de dezvoltare intercomunitară ECO Sibiu (ADI ECO) transmite următoarele recomandări

Folosește frunzele uscate inteligent, transformă-le în compost – îngrășământ organic valoros pentru cultura de legume, NU le arde!

Compostul este un îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. Deșeurile provenite din activitățile casnice și cele de grădinărit pot fi reciclate cu ajutorul compostării, o metodă ușor de aplicat și necostisitoare.
Primăvara în toata splendoare ei ne face să ne apucăm de curățenie în suflet, dar și în curte/grădină.
Acest anotimp minunat este ocazia perfectă pentru a strânge la un loc toate crengile căzute sau tăiate din copacii noștri, amestecate cu iarbă, coji de ouă, zaț de cafea sau orice resturi de legume și fructe curățate în bucătărie.

Așadar, mama este cea care de obicei dă tonul la colectare selectivă, la compostare, dar și la reciclare; ea este cea care ne poate învăța încă de când suntem mici cum să facem să trăim într-o lume mai curată și cum să avem grijă de planetă, astfel încât să lăsăm o moștenire valoroasă generațiilor viitoare.

Pentru a avea un compost de calitate uite ce să punem în compost alături de frunze si crengi :

Materie verde compostabilă: coji de fructe, coji de legume, iarbă tăiată, zaț de cafea, buruieni, resturi verzi de la gardurile vii.

Materie brună compostabilă: coji de ouă, pliculețe de ceai și frunze folosite de ceai, frunze moarte, paie și fân, rămurele tăiate, rumeguș, hârtie și carton (din cele nereciclabile, cum ar fi șervețele folosite cu materie organică, hârtie sau cartoane cu resturi alimentare, hârtie cerată cu ceară natural.

Așadar, chiar dacă strângerea frunzelor ne dă mari bătăi de cap trebuie să știm că acestea pot fi transformate într-un îngrășământ ecologic, mult mai nutritiv decât bălegarul.

Astfel, frunzele care cad toamna din copaci sunt foarte valoroase pentru gradină deoarece conțin de două ori mai multe minerale decât gunoiul de grajd.
De exemplu, o frunză de arțar conține 5% minerale, în timp ce acele de pin conțin calciu, magneziu, nitrogen (N), fosfor și alte elemente într-un procent de 2,5 din greutatea lor.
Acest lucru se datorează faptului că majoritatea copacilor au rădăcini adânci, iar asta le permite să absoarbă minerale mai ușor, iar o mare parte din acele minerale se duce în frunze.
Frunzele multicolore care cad din copaci sunt foarte valoroase pentru cantitățile mari de materie organică pe care le conțin și care pot îmbunătăți structura solului. Acestea ajută la aerisirea solurilor argiloase, previn uscarea rapidă a solurilor nisipoase, absorb apa de ploaie și controlează evaporarea.

Cum procedăm?
– pentru început punem cu un strat de frunze rupte, gros de 15 cm;
– apoi adăugăm un strat de 5 cm de material organic cu nivel de nitrogen mai mare decât cel al frunzelor, așa cum este bălegar, gunoiul, iarba verde sau corzi de viță de vie din grădină.
Putem adăuga și materiale cu nivel scăzut de nitrogen, cum ar fi: rumeguș, paie, știuleți de porumb sau iarbă uscată.
Grămada trebuie să fie umedă, dar nu să mustească de apă. Extrem de important este că, odată la 3 săptămâni sau chiar mai devreme, frunzele se întorc cu o furcă pentru aerisirea compostului.
Dacă amestecați straturile de frunze și materiale organice de 3-4 ori până primăvara târziu, vei avea o cantitate bună de compost potrivită pentru plantările de sezon.
Carbonul și azotul au un rol important în procesul de compostare, de descompunere și de obținerea a compostului.
Azotul, necesar în procesul de obținere a compostului, este o componentă esențială a proteinelor, acizilor metalici, aminoacizilor și enzimelor care contribuie la creșterea și dezvoltarea microorganismelor.
Dacă este prea puțin carbon compostul va avea un miros urât, iar dacă este prea mult carbon atunci timpul de obținere a compostului va fi mai lung.

Nu pune în compost: resturi de carne, pește, oase, resturi alimentare cu ulei, lactate, ouă întregi, plante otrăvitoare, lemn tratat chimic, șervețele sau hârtie cu resturi chimice

via Sibiu Independent

Etichetat cu: , ,

Adaugă un comentariu
(obligatoriu)

(obligatoriu)

(obligatoriu)