Măsuri impuse prin Pachetul Economiei Circulare pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește”

Publicat în Recomandari acum 3 ani

economie circularaComisia Europeană a adoptat Pachetul Economiei Circulare încă din anul 2015. Acesta reprezintă un set de măsuri ambițios care își propune să dea un impluls competitivității, să creeze locuri de muncă și să genereze o dezvoltare durabilă. Măsurile și acțiunile au fost concepute pentru a conduce la o utilizare mai inteligentă a resurselor la nivelul UE, în condițiile în care nu se poate construi un viitor pe modelul actual: „ia – folosește – aruncă”.

În cadrul unei economii circulare, valoarea produselor și a materialelor este menținută cât mai mult timp posibil, utilizarea resurselor și generarea de deșeuri este minimizată. La sfârșitul ciclului de viață, produsele se reintroduc în circuitul de producție prin utilizarea lor ca resurse, aducând astfel, din nou, valoare adăugată.

Una dintre măsurile Pachetului Economiei Circulare a fost aceea de revizuire a legislației în domeniul deșeurilor. Astfel, s-a stabilit o viziune clară și  ambițioasă pe termen lung pentru a se spori reciclarea și pentru a diminua cantitățile de deșeuri depozitate. Administrația Fondului pentru Mediu este una din principalele instituții naționale prin care se implementează în România Pachetul Economiei Circulare.

Anual, unitățile administrativ teritoriale trebuie să depună o declarație la AFM prin care prezintă rezultatele obținute în anul anterior cu privire la gradul de reciclare și de deviere de la depozitare a deșeurilor municipale. Prin raportare la țintele europene, fiecare primărie plătește o contribuție la AFM calculată pentru fiecare tonă de deșeuri depozitată în plus față de nivelul țintei, de 50 de lei.

Până în anul 2019, declarațiile se înregistrau cu date strict de la operatorii de salubritate, însă din 2019, prin modificările aduse de Ordonanța de Urgență nr. 50 din 25 iunie, datele de la operatori se cumulează cu cele de la colectorii autorizați să preia prin achiziție deșeuri de la locul de generare.

Acest lucru echilibrează, cel puțin la nivel de reglementare, obligațiile primăriilor. Până în anul 2019, operatorii ridicau cu precădere deșeuri reziduale de la agenți economici și rezulta un grad scăzut de reciclare pentru unitatea administrativ-teritorială și implicit obligații de plată crescute la AFM.

Principiul devine unul simplu: dacă unitatea administrativă răspunde pentru gestionarea deșeurilor municipale, înseamnă că va considera și raporta inclusiv rezultatele obținute de colectori, nu doar de operatorii de salubritate, cu privire la reciclare.

O altă măsura legislativă apărută pentru implementarea la nivel național a Pachetului Economiei Circulare este „taxa pentru economia circulară”. Această taxă se percepe de către operatorul depozitului de deșeuri pentru fiecare tonă depozitată de operatorii de salubrizare și este în cuantum de 80 lei.

La rândul său, operatorul depozitului virează în contul AFM sumele colectare prin aplicarea acestei taxe, iar operatorul de salubrizare fundamentează costul taxei în prețul plătit de cetățeni, prin raport direct la țintele de colectare separată și reciclare.

Cele două măsuri descrise reprezintă aplicarea principiului „poluatorul plătește”, iar Administrația Fondului pentru Mediu reintroduce în circuit fondurile astfel constituite prin programe de finanțare pe care le putem accesa.

  • președinte ADI ISO MEDIU Brașov,
  • Gheorghe SUCACIU

Etichetat cu: , , ,

Adaugă un comentariu
(obligatoriu)

(obligatoriu)

(obligatoriu)