Compostarea deșeurilor vegetale în Piatra-Neamț

Pentru omul care locuiește la curte, curățenia de primăvară și de toamnă înseamnă arderea tuturor resturilor vegetale uscate. Este un obicei foarte vechi: tot ce gospodarul nu poate folosi ca îngrășământ, distruge prin foc. Mai nou, Legea compostului 181/2020, care a intrat în vigoare pe 20 februarie 2021, obligă persoanele fizice și juridice să colecteze și să predea firmelor specializate toate resturile vegetale și alte deșeuri biodegradabile.

La articolul 2, Legea compostului prevede că „este obligatorie colectarea separată a deșeurilor biodegradabile destinate compostării/digestiei anaerobe, inclusiv din ușă în ușă” și că „persoanele fizice și juridice care generează deșeuri biodegradabile au obligația să depună aceste deșeuri în spațiile indicate sau să le predea operatorilor autorizați pentru colectarea lor”.

Cei care nu respectă obligațiile sunt pasibili de amendă de la 400 lei la 800 lei (persoanele fizice) și de la 10.000 lei la 20.000 lei (persoanele juridice).

Chiar de la primul articol, legea compostului stabilește că „începând cu data de 1 ianuarie 2021, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, respectiv asociaţiile de dezvoltare intercomunitară ale acestora, trebuie să implementeze sistemul de colectare separată a deşeurilor biodegradabile, să extindă colectarea separată din uşă în uşă a biodeşeurilor în mediul urban, dublată de implementarea schemei «plăteşte pentru cât arunci» şi să încurajeze compostarea individuală în gospodăriile din mediul rural”.

”Compostul îl ținem pe platformă, s-a valorificat în cantități foarte mici, până acum”

Toate bune și frumoase, până aici: colectarea deșeurilor care pot fi transformate în îngrășământ este un deziderat necesar. Fie și numai dacă ne gândim că românii sunt cetățeni europeni fruntași la risipa de alimente, după cum spun studiile. Dacă nu reușim să hrănim săracii cu ceea ce ne prisosește, măcar să hrănim pământul. Cât despre resturile vegetale din gospodării, problema nu este așa de simplă. La oraș, cei care locuiesc la bloc trebuie să continue să le adune separat într-o pungă pe care s-o arunce doar în containerul anume destinat. Sigur, tariful actual va fi ajustat. Iar până la „colectarea separată din ușă în ușă a deșeurilor biodegenerabile în mediul urban” mai este, fiindcă sistemul presupune o serie de investiții în logistica necesară. Cel puțin în primă fază, efectul legii compostului pentru orășeanul de la bloc se va rezuma la suma mai mare pe care o va avea de achitat la factura de gunoi. Chiar și la tariful actual, în municipiul Piatra-Neamț există nemulțumiri de ambele părți: cei care susțin că respectă selectarea gunoiului menajer până la pubelă reclamă faptul că firma îl colectează de-a valma în mașină și asta doar pentru a încasa mai mulți bani, iar firma de salubritate ridică problema procentului prea mic de selectare din partea populației și-și justifică astfel costurile. Legea compostului acutizează situația, fiindcă cel puțin în primă fază impune noi amenzi tot celor care generează gunoi și nu-l aruncă selectat.

Sigur, dacă ar fi posibilă aplicarea schemei „plătește pentru cât arunci” încă de la început, atunci lucrurile ar sta altfel. Asta ar însemna ca orice firmă de salubritate să fie pregătită și probabil că fiecare și-a făcut un proiect de investiții. Problema este că nimeni nu știe cum și mai ales de câți bani are nevoie, fiindcă normele tehnice la legea compostului nu sunt apărute nici până acum. De aceea, ce s-a putut face până acum, s-a făcut.

„Am depus la Primăria Piatra-Neamț procedura de colectare separată a deșeurilor vegetale în data de 10 februarie 2021. Am atașat fișele de fundamentare, procedura implică un tarif separat – noi am propus 109 lei/tonă fără TVA. Este un tarif generat fix din costurile pe care le implică producerea compostului. Sunt utilaje care consumă foarte mult, de pildă tocătorul de crengi consumă aproape 100 litri de motorină pe ora de funcționare. Am achiziționat două cântare pentru cele două centre de reciclare, pentru cântărirea acestor biodeșeuri rezultate din gospodării. Nu cred că se poate implementa deocamdată principiul «plătești cât arunci» sau «colectare din ușă în ușă»: în primul rând, avem puncte de colectare comune, iar în al doilea rând gunoiul biodegradabil trebuie analizat, dacă corespunde calitativ, pentru a fi transformat în compost. Dacă vorbim de crengi, frunze, iarbă uscată nu sunt probleme. Compostul îl ținem pe platformă, s-a valorificat în cantități foarte mici, până acum. Până în 2020, Primăria Piatra-Neamț era cel mai mare consumator”, a declarat Mihaela Sandu, directoarea firmei Brantner.

În Piatra-Neamț este interzisă arderea frunzelor în curți

Pentru pietrenii care locuiesc la casă, predarea resturilor vegetale este o problemă. „De ce să nu mai dau foc la frunze și la crengi în curtea mea? Când eu și vecinii mei ne apucăm să curățăm copacii, se adună mormane mari de crengi și dacă firma de salubritate vine să le colecteze doar o dată pe zi, cu ce se adună de la 3 case vor umple o mașină și restul străzii va trebui să aștepte un alt transport. În câte zile se vor putea aduna toate resturile vegetale de pe o singură stradă?”, se întreabă retoric o femeie pe care am surprins-o păzind frunzele și crengile care ardeau, adunate într-un colț al curții, având alături o găleată cu apă.

În municipiul Piatra-Neamț, arderea vegetației uscate în curte este interzisă de mai bine de 10 ani. Decizia este cuprinsă în Hotărârea Consiliului Local nr. 7/2010. Această obligație a fost impusă pietrenilor în baza OGR 21/2002 și a legii administrației publice locale. Dar nici măcar legislația de apărare împotriva incendiilor valabilă în România de mulți ani nu interzice arderea vegetației uscate în curtea proprietate personală a românului. S-ar putea crede că administrația pietreană a avut un soi de viziune înainte de apariția legii compostului.

„În primul trimestru al anului 2021 s-au aplicat 7 amenzi la arderea resturilor vegetale și altor deșeuri în curți. Amenzile se dau conform HCL 7/2020, art. 1 lit (n). În anul 2020 s-au aplicat 16 amenzi. Nu avem în acest moment o evidență a contestațiilor la amenzile pe această contravenție”, ne-a transmis Poliția Locală Piatra-Neamț.

Permisele de lucru cu focul – niște necunoscute

Pentru cei care locuiesc în mediul rural, legislația de apărare împotriva incendiilor permite arderea miriștilor și a resturilor vegetale în afara gospodăriei, doar dacă se obține un permis de lucru cu focul. Am stat de vorbă cu câțiva primari din localitățile unde anul acesta deja au ars suprafețe întinse de vegetație uscată. I-am întrebat câte permise de lucru cu focul s-au acordat anul acesta și, în general, în ultimii ani. Mai întâi s-au așternut câteva secunde bune de liniște, după care am primit răspuns.

„Nu s-au eliberat nici anul acesta, nici anul trecut sau acum doi ani. Nu știu de ce nu cer oamenii. Ultimul incendiu care a fost anul acesta – a fost la Tămășeni, nu la noi, granița e foarte aproape. Sunt niște fermieri acolo, probabil ei au dat foc la miriște. Cine dă foc, o face seara. Ar fi mai simplu dacă ar cere permis de lucru cu focul” – crede Gheorghe Iacob, primarul de Sagna.

„Până în momentul de față nu s-au eliberat permise de lucru cu focul. Păi, dacă n-am știut eu de permisul ăsta, nici oamenii nu cunosc. Omul se ascunde, el face treaba asta ca să-și ajute terenul. Eu am observat că pe aceste terenuri arse apar multe mușuroaie de cârtițe, iar noi avem proverbe care spun că e bine să sădești un pom unde sapă cârtița” – este de părere Dumitru Bălăjel, primar de Răucești.

„Oamenii nu au cerut permis de lucru cu focul și nici nu au voie să dea foc. Vin cei de la APIA și dacă-i găsește că au dat foc, le taie subvenția. Incendiul care a fost la noi în comună de curând, probabil au ars terenul intenționat, ca să nu-l mai declare la APIA și să fie curat. Nu-i treaba noastră să-i identificăm pe cei care dau foc la vegetație uscată, e treaba Poliției. Dar nu ai voie să dai foc la pajiști, îți interzice legea – și cea de Mediu și cea de la APIA. Nici la resturile vegetale din curte nu mai ai voie să dai foc. Este legea asta nouă, care interzice și acum amenzile le dăm și noi, și Garda de Mediu, și Poliția” – explică Vasile Emil Dascălu, primar de Poienari.

Legea compostului mai stabilește că amenzile vor fi aplicate de Garda de Mediu. Iftime Petrariu, comisarul șef al Gărzii de Mediu Neamț, ne-a declarat că deocamdată nu se dau amenzi, fiindcă nu au apărut normele tehnice. Dar că primăriile au fost atenționate să ia măsuri pentru informare și pentru monitorizarea zonelor cu risc. Această lege a compostului este utilă, în principiu. Poate ar fi și mai utilă dacă măcar persoanele fizice ar fi fost sprijinite să utilizeze resturile biodegradabile pentru producerea biogazului. În tot județul Neamț există o singură instalație de compostare, în Piatra-Neamț. În aceste condiții, dezideratul de a crește până la 55% colectarea selectivă a deșeurilor biodegradabile este greu de atins.

Și mai sunt multe de făcut, crede Mihaela Sandu: „Legislația ar trebui să fie bine pusă la punct. Dacă se cere certificat de conformitate, trebuie să poți să-l obții. Dacă transporți o creangă mai mare de 10 cm în diametru, trebuie să te înscrii în SUMAL, or, noi am tot încercat din luna februarie și n-am reușit. Deocamdată se impun niște obligații, dar probabil până se intră în circuit mai durează. Cred că legea compostului a fost dată pentru ca depozitele pentru deșuri menajere să nu mai păstreze deșeuri organice, care pot fi transformate în compost. Dar de la teorie până la practică este cale lungă. Norme de aplicare nu există, STAS-uri nu există. Însă încercăm să găsim soluții”.

via Mesagerul de Piatra Neamț

Etichetat cu: Biodeșeuri, Compostare, Legea compostului, Piatra Neamț