Cum scăpăm de hârtia de la birou sau de acasă

Aproape toată maculatura din ţară ajunge la groapa de gunoi. Sistemele de recuperare a hârtiei nu funcţionează aşa cum ar trebui. Bicicleta a devenit şi mijloc de colectare a maculaturii. Asociaţia Viitor Plus strânge hârtia de la firme şi de la persoane fizice cu vehicule nepoluante.

Pentru producerea unui kilogram de hârtie sunt tăiaţi 15 copaci maturi. De obicei, în urma activităţii de birou rămâne o cantitate enormă de hârtie care face parte dintr-o categorie sensibilă de deşeuri.

Dacă o amesteci cu gunoiul menajer, devine irecuperabilă. Cele mai multe companii nu preiau responsabilitatea colectării deşeurilor respective, iar administratorii clădirilor unde se află firmele au grijă doar ca sacii cu tot felul de gunoaie amestecate să fie preluate de către agenţii de salubritate.

Ignoranţa sectorului privat este doar unul dintre modurile în care pădurile ajung la groapa de gunoi. Sunt şi cazuri în care reprezentanţi ai sectorului privat vor să arunce separat hârtia, dar nu ştiu la cine să apeleze.

“De aproape un an am început colectarea hârtiei. Compania noastră activează în domeniul juridic, deci se strânge un volum destul de mare de hârtie, dar şi de carton. Cantitatea este însă prea mică pentru colectarea la domiciliu de către ecologiştii de la „Copacul de Hârtie” şi prea mare pentru containerele albastre de colectare selectivă”, spune Silvia Chinţoiu, reprezentant KIA-Juridic.

Drumul hârtiei la groapa de gunoi este facilitat şi de către populaţie. Despre colectarea selectivă s-a vehiculat deja că în România nu funcţionează nici pe departe aşa cum se practică în alte ţări civilizate. La fel de cunoscute sunt şi motivele: lipsa unei infrastructuri eficiente şi educaţia precară a românilor.

Hârtie colectată pe biciclete

Organizaţia neguvernamentală de mediu ViitorPlus a lansat un program ecologic de colectare a hârtiei de la agenţii economici mici, neeligibili în programele în care cantitatea de hârtie trebuie să fie foarte mare pentru a fi preluată. Membrii organizaţiei „culeg” hârtia şi o transportă pe biciclete. Proiectul „Recicleta” se desfăşoară în prezent în zonele Floreasca, Dorobanţi şi Aviaţiei din Bucureşti şi este deschis tuturor firmelor care doresc să colecteze hârtia lună de lună.

Pe lângă faptul că nu poluează, cargo-bicicletele sunt conduse de persoane aflate în dificultate, care obţin astfel un loc de muncă. “Noi colectăm de la firme ce au strâns cel puţin 25 de kilograme de maculatură. Dacă în drumul nostru sunt persoane fizice care vor să se debaraseze de deşeurile din hârtie, cu atât mai bine. Fiecare ridicare costă 5 lei, pentru a putea asigura salariile persoanelor marginalizate, cheltuielile administrative, echipamentele de siguranţă pentru biciclişti, reparaţiile cargo-bicicletelor, plantarea de copaci sau extinderea proiectului”, spune Veronica Andronache, coordonatorul proiectului.

ViitorPlus mai derulează un proiect de colectare a hârtiei şi pentru cantităţi foarte mari, de până la 800 de kilograme. În cadrul programului „Reciclează pentru copaci“, taxa de colectare este de 20 de lei.

Din toate fondurile obţinute în acest fel, reprezentanţii organizaţiei plantează copaci. “Până acum, prin donaţiile de hârtie şi de carton, ce însumează 45.500 kilograme, se vor aduce la maturitate 700 de copaci”, a spus Teia Catană, reprezentant ViitorPlus.

Pădurile din hârtie prind rădăcini

Tot pentru colectarea unor cantităţi mai mari de maculatură există programul „Copacul de hârtie”, dezvoltat prin organizaţia neguvernamentală „mediaORG”.

„În doi ani am reuşit să colectăm 540 de tone de hârtie. Din banii obţinuţi pe această hârtie de la administratorii depozitelor de maculatură am plantat anul trecut 4.000 de puieţi lângă Haţeg. Până la sfârşitul anului acesta vom mai planta cinci hectare de pădure în Craiova”, spune iniţiatoarea proiectului, Claudia Cătană.

Recompensă pentru hârtia colectată

Firmele private care colectează hârtia profită de faptul că populaţia nu colectează încă selectiv şi ademenesc oamenii cu câţiva bănuţi în schimbul maculaturii. Singurii care colectează separat maculatura sunt bătrânii, potrivit directorului firmei de colectare Cami Comexim, Adrian Chirilă. Nu în numele ecologiei, ci pentru bani.

“Din rândul populaţiei, clienţii noştri sunt numai oameni în vârstă, ei ne vând cel mai mult carton sau ziare. Noi le oferim în schimb sume modice, de la 80 de bani până la 1,2 lei, în funcţie de cantitate, şi ei sunt mulţumiţi”, spune Chirilă.

„Suntem prea săraci ca să aruncăm selectiv“

Operatorii de salubritate consideră că firmele colectoare de maculatură ar trebui să dispară. “Noi de patru ani încercăm să educăm populaţia să arunce gunoiul selectiv, ca în ţările civilizate, în pubele albastre. Cum să reuşim, din moment ce oamenii nevoiaşi vin şi fură conţinutul acestor pubele, în scopul comercializării?! Aici intervin companiile de colectare. Eu zic că acestea nu ar trebui să mai existe, pentru ca piaţa colectării selective şi a valorificării deşeurilor să funcţioneze bine”, ne-a spus directorul de marketing din cadrul firmei de salubrizare Urban, Bogdan Constantinescu. Cea mai bună soluţie ar fi reinventarea tonetelor de pe vremea lui Ceauşescu, susţine directorul Cami Comexim.

„Bătrânul care se ducea la piaţă lua şi cele 5 kilograme de maculatură pe care le avea în casă, le ducea la tonetă, le cântărea şi scotea bănuţul cu care îşi cumpăra ceapa, pâinea şi cartofii. Acolo să fie un cântar şi un om. Suntem prea săraci ca să dăm ceva pe degeaba şi în condiţiile acestea de colectare selectivă nici măcar nu poate fi vorba”, a mai afirmat Chirilă.

Industria hârtiei pe timp de criză

Din cele şapte mari combinate de hârtie din România au rămas doar cinci în 2009. Someş Dej a închis singura fabrică de celuloză din ţară, iar combinatele sunt constrânse să importe materia primă. Pe de altă parte, cantitatea de maculatură a scăzut pentru că toţi folosesc acum hârtia pe ambele părţi, după cum susţin colectorii. Drept urmare, preţul la hârtie şi la carton s-a redus anul acesta la jumătate. Un kilogram de hârtie valorează 10 bani, iar un kilogram de carton, doar 5 bani.

„La începutul lui 2009, combinatele de la noi nu mai reciclau pentru că nu mai aveau cereri de ambalaje. Lucrurile încep să se mişte însă pentru că multe firme exportă hârtia”, potrivit reprezentantului celui mai mare centru de colectare de hârtie şi carton din Capitală, Camelia Chirilă.

Etichetat cu: Hârtie, Recomandari