Punga de plastic de unică folosință, o istorie de 58 de ani



Când au apărut materialele plastice, am crezut că ne vor ușura existența, făcând-o mai agreabilă și ca se vor rezolva multe dintre problemele asociate cu materialele care erau folosite la acea vreme: hârtia, lemnul, metalul și sticla.

De-a lungul timplului am început să realizăm ca unele dintre aceste probleme, pe care intenționam să le rezolvam. au devenit mai grave. Una dintre problemele de fond este aceea că am devenit dependenți de materialele plastice.

Inițial, un grup restrâns de persoane a inceput să pună sub semnul întrebării utilizarea responsabilă a acestui material, în principiu bun pentru dezvoltarea umană, iar mai tarziu grupul a crescut considerabil, astfel încat în prezent există o colectivitate foarte mare care conduce tot felul de inițiative internaționale împotriva utilizării iresponsabile a plasticului și proliferării deșeurilor de plastic în mări și oceane.

La început accentul a fost pus pe unul dintre cele mai utilizate produse de unică folosință: punga de plastic. Poate că punga de plastic de unică folosință nu este cel mai dăunător element pentru mediu, dar este cel mai răspândit, iar acest aspect  a provocat în mare măsură furia aceasta globală.

În jurul anilor 60, în mijlocul luptei pentru ca materialele plastice să primeze în ambalajele din marketuri, Mobil Oil, principalul producător de folie de polietilenă, a scos pe piața o punga de cumpărături care la început să fie distribuită în Europa. Această pungă a fost inventată de Sten Gustaf Thulin și, spre deosebire de cele de hârtie existente pe piață, a fost considerată o invenție revoluționară. Thulin a proiectat un sistem ingenios care a permis transformarea unui tub delicat de folie de polietilenă într-o pungă impermeabilă, ușoară, durabilă și rezistentă.

În schemele de brevet din 1962, această punga arată ca o cămașa fără mâneci și, prin urmare, este popular cunoscut ca “punga cămașă”.

Acest nou tip de pungă a ajuns să predomine pe piață, cu argumentul definitiv al costului său: 3-4 ori mai puțin decât una de hârtie.

Deși lupta din Statele Unite dintre pungile de hârtie și cele de plastic s-a extins până în anii 1980, se intuia ca viitorul este al plasticului.  Acest aspect a determinat producătorii să înceapă să producă cât mai multe pungi, fără niciun interes pentru încurajarea utilizării responsabile a pungilor de plastic.

Punga de plastic de unică folosință este unul dintre cele mai utilzate articole de pe planeta, ceea ce înseamnă că se folosesc 5000 de miliarde de pungi anual, adică mai mult de 160.000 de pungi pe secunda.

Acest volum de utilizare, împreună cu faptul că marea majoritate a acestor pungi au ajuns la gunoi sau undeva mai rău, au dat naștere la problema enormă a proliferării deșeurilor de plastic. Cu toate acestea, se încearcă o atenuare a acestei probleme prin încorporarea unor aditivi în punga de plastic de unică folosință, pentru a o face reciclabilă, biodegradabilă sau compostabilă, ceea ce i-ar limita durata de viață în natură.

Acum, că știm mai multe despre originea pungii de unică folosință, suntem în măsură să propunem alternative durabile la această situație, variind de la reducerea utilizării acestora, încorporarea unui design durabil și necesitatea de a găsi alternative.

Vezi aici firmele autorizate care colectează plastic sau PET-uri în România.

Ionuț Părăușanu

Adaugă un comentariu
(obligatoriu)

(obligatoriu)

(obligatoriu)